„Antologia aforismului românesc contemporan” publicată în Italia

De curând a apǎrut ȋn Italia, la Editura Genesi (Torino), colecţia Aforisticamente, Antologia dell'aforisma romeno contemporaneo (Antologia aforismului românesc contemporan), traducere realizatǎ de Alina Breje, în colaborare cu Fabrizio Caramagna. Prefaţa şi ȋngrijirea ediţiei îi aparţin lui Fabrizio Caramagna. Volumul apare sub patronajul cultural al Academiei Române din Roma și al Asociației Italiene pentru aforism.

Antologia aforismului românesc contemporan conţine peste o mie de aforisme şi este prima antologie a aforismului românesc apărutǎ în Italia. Ea cuprinde 20 de autori reprezentativi pentru aforismul român, care au fost selecţionaţi dintr-un total de cincizeci de scriitori contemporani de aforisme. Autorii incluşi ȋn aceastǎ antologie sunt: Grigore Vieru, Valeriu Butulescu, Vasile Ghica, Victor Martin, Marcel Muresanu, Nicolae Petrescu-Redi, Tudor Vasiliu, Theodor Codreanu, Mihai Iosif Pauliuc, Iosif. M. Cristian, Mircea Oprea, Constantin Stoica, Ionuţ Caragea, Goran Mrakić, Corneliu Vadim Tudor, Sorin Cerin, Gheorghe Gricurcu, Elis Rapeanu, Efim Tarlapan, Vasile Ponea. Aceastǎ lucrare dedicată aforismului contemporan înglobează o muncă enormă de cercetare şi documentare desfǎşuratǎ de-a lungul unui an şi jumǎtate de cǎtre realizatorii ei: scriitorul Fabrizio Caramagna şi traducatoarea Alina Breje.

În prefaţă, scriitorul Fabrizio Caramagna notează: „În România a fost publicatǎ pânǎ acum o singurǎ antologie a aforismului românesc intitulatǎ: Antologia cronologica a aforismului românesc de pretudindeni, de Efim Tarlapan, care ȋncepe de la Dimitrie Cantemir și până în prezent, dar ea cuprinde doar o micǎ parte din autorii români contemporani. Alina Breje, jurnalistǎ şi traducătoare literarǎ, care s-a ocupat de publicarea mai multor volume ale unor autori români ȋn Italia, a decis să continue activitatea de selecţie a aforismului românesc, cu accent special pe acele forme scurte care s-au născut în anii de după revoluția din 1989, la căderea regimului lui Ceaușescu. Alina Breje a adunat informaţii dintr-o varietate de surse prin aşa-numitul sistem de «rǎspândire a informaţiei», care într-un gen literar ca cel al aforismului, cu o vizibilitate redusă în mass-media și care este total ignorat de critica literară, este singurul care funcționează. Printr-un lung proces de selecție a surselor («Munca unui autor de antologii de aforisme este una dintre cele mai ingrate, pentru că trebuie să extragi tone de rocǎ pentru a găsi câteva fire de aur, şi câteva pietre preţioase», scrie aforistul sârb Aleksandar Cotric), Alina Breje a descoperit și a selectat numeroşi scriitori români de aforisme, unii cunoscuţi, iar alţii mai puțin cunoscuţi, unii care trǎiesc ȋn România, alţii rezidenți în străinătate. Aceastǎ muncǎ a devenit şi mai dificilă şi datoritǎ faptului că în România nu există nici o asociaţie aforisticǎ şi nu existǎ premii literare dedicate genului aforistic. La această lucrare de cercetare și investigare am colaborat şi eu… Profitând de enormul material disponibil, m-am decis, de comun acord cu Alina Breje, sǎ selectam unii dintre cei mai interesanţi scriitori, propunând publicului italian, în traducere italiană, o primă imagine a aforismului românesc cu acest volum din colectia Aforisticamente, intitulat Antologia aforismului românesc contemporan… Autorii incluşi în această antologie sunt douăzeci. Pornind de la Mihai Iosif Pauliuc născut în 1931, pânǎ la cei doi autori tineri, Iosif. M. Cristian și Goran Mrakič, născuţi amândoi în 1979, există aproape cincizeci de ani de diferenţǎ, dar – din punct de vedere bibliografic - mulți dintre autorii prezenţi în această antologie au început să publice aforisme numai după revoluția din decembrie 1989, care a condus la căderea lui Ceaușescu”.

Prezentăm în continuare o selecţie din biografia autorilor incluşi în antologie:

Valeriu Butulescu
Pentru opera sa aforistică Valeriu Butulescu a fost distins cu numeroase şi prestigioase premii la nivel național și internațional, aforismele sale fiind traduse în peste cincizeci de limbi. O selecţie de opt sute de aforisme de Valeriu Butulescu a apărut în limba italiană, în 2011, la editura Genesi, sub titlul Oasi di sabbia (anterior, o selecție mai mică a apărut în 2002 la Editura Agora). Valeriu Butulescu a primit o mențiune de onoare la Premiul Torino in Sintesi 2012 şi un Premiu pentru carierǎ oferit de către Asociația culturalǎ „Il Mondo delle Idee".

Ionuţ Caragea
Aforismul lui Caragea este caracterizat ca fiind poetic, cu utilizarea pe scară largă a instrumentului de metaforă: „Mintea mea este o scoică în care adevărul intră precum un bob de nisip. Cuvintele mele înfrumuseţează adevărul şi îl dăruiesc oamenilor sub forma de metafore".

Grigore Vieru
Grigore Vieru este unul dintre cei mai renumiţi poeţi de limba română contemporană. Pentru opera sa a primit numeroase premii de excelenţǎ şi recunoaşteri oficiale, printre care amintim: Medalia „Eminescu" primitǎ ȋn 2000 din partea guvernului român şi medalia de aur pentru întreaga activitate literară, obţinutǎ din partea World Intellectual Property Organisation, Geneva (2005). Grigore Vieru a scris diferite aforisme despre aforism: „Există trei surse principale: poezia, filozofia și experiența de viață – atunci când se unesc într-un singur moment se naște perla unui aforism”.

Sorin Cerin
Despre el, academicianul Gheorghe Vlăduțescu a scris: „Aforismele lui Sorin Cerin sunt ȋncadrate în literatura sapienţială care are o istorie, poate, veche cât scriitura însuşi, având exemplele sale în Orientul Antic, dar şi în vechea Grecie. Şi în cultura românească tradiţia este bogată. Dl. Sorin Cerin se înscrie în ea făcând o operă cu totul remarcabilă”. Este vorba despre cugetǎri uşor de memorat, care constituie lecţii de cunoaştere și înțelepciune pentru suflet. Sorin Cerin reconstituie ȋn cheie poetică şi ȋn acelaşi timp filozoficǎ teme ambiţioase ca Dumnezeu și nemurirea, efemerul și eternitatea, neantul și viața, credința și iluzia existenței. Aforismele sale sunt maxime, proverbe, enigme care conţin ecourile unei experiențe trăite, dar fără aroganța de a afirma adevăruri absolute.

Nicolae Petrescu Redi
Aforismul lui Petrescu-Redi este ironic și paradoxal, are multe trimiteri cǎtre figuri și evenimente din istorie și mitologie. Cum scrie Victoria Milescu: „N. Petrescu-Redi aduce în atenție specia aforismului, ce printr-o maximă concizie captează un adevăr, un paradox, o experiență, rostite cu umor sau fulgurantă emoție. Aforismele sale sunt undeva între înțelepciunea proverbului și transfigurarea poemului într-un singur vers” .

Tudor Vasiliu
Aforismul lui Tudor Vasiliu subliniază ipocrizia și banalitatea realitǎţii, prin utilizarea paradoxului și antitezei. Multe dintre aforismele sale se aseamănă cu proverbele şi exprimǎ maxime de înțelepciune moderate prin utilizarea constantă a ironiei.

Mircea Oprea
În aforismele sale lungi și argumentative, Mircea Oprea se consideră un „pustnic fără credință" în deșertul lumii, exprimă gânduri foarte aproape de „silogismele amărăciunii", „schiţe de vertij", „axiomele amurgului" ale gânditorului Emil Cioran, dar detaşându-se de tonul ironic și sarcastic al acestuia.

Marcel Mureşanu
Aforismul lui Marcel Mureşanu se menţine între moralismul ironic și utilizarea puternică a metaforei, în căutarea unor asemănări uimitoare între o imagine și alta.

Victor Martin
Cele mai multe dintre aforismele lui Victor Martin se referǎ la situația politică și economică din România, acestea având un ton satiric și paradoxal, uneori chiar ireal.

Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Grigurcu este considerat unul dintre cei mai importanţi critici literari români, a publicat mai mult de cincizeci de volume de poezie, critică literară și eseuri politice. La aforism ajunge cu întârziere în 2005, prin publicarea cărții Jurnalul lui Alceste, care are ca model Cahiers de Paul Valery.

Vasile Ghica
Potrivit criticului literar I. Dǎnilă: „Ȋntr-o epocǎ a reformelor nesfârşite, a idealurilor de fum, a tiraniei derizoriului şi facilului, aforismele lui V. Ghica dau mǎsurǎ inteligenţei, vigilanţei şi permanenţei spiritului uman”.

Theodor Codreanu
Aşa cum a scris Edgar Papu: „Lui Theodor Codreanu îi repugnă poncifele pasiv acceptate, acele deşeuri ale gândirii, care circulă curent ca un fel de paraziţi verbali. Toate noţiunile din ansamblul obişnuit al culturii şi al vieţii ni se prezintă viu regândite de autorul Fragmentelor, am spune spălate de rugina uzului şi abuzului. Totuşi, Theodor Codreanu nu caută paradoxul sau originalitatea cu orice preţ. El nu poate fi învinuit de procedeul comod pe care Papini, în Crepuscolo dei filosofi, îl atribuie lui Nietzsche, dar de care vinovat se face mai degrabă Papini însuşi, procedând mecanic de-a spune da unde e nu, şi de a spune nu unde e da”.

Elis Rǎpeanu
Ȋn domeniul aforistic a publicat mai multe volume: La Masa Tăcerii mele, 1111 aforisme (2007), Exil interior. Aforisme (2009) şi Ieşirea din labirint (2011).

Constantin Stoica
Definit de Ion Stratan „un enciclopedist al temelor morale", Constantin Stoica abordeazǎ aspecte cum ar fi adevărul, minciuna, prostia, înțelepciunea, ignoranța, demagogia, ura, dragostea, răul, prietenia etc., cǎlcând pe urmele marilor moraliști clasici, în special pe cele ale lui La Rochefoucauld și Joubert.

Iosif. M. Cristian
A publicat volumul de aforisme Decadent transcendent în 2010 și are o carte de aforisme propusǎ spre publicare, intitulatǎ Forţǎ şi Metamorfozǎ.

Mihai Iosif Pauliuc
Unele din aforismele sale au apărut în reviste internaţionale (New York și Montreal) și au fost, de asemenea, publicate în limba italiană ȋn traducerea lui Cicerone Cernegura, ȋn revista „Sitarius”.

Goran Mrakič
Temele prezente în aforismele lui Goran Mrakič sunt foarte asemănătoare cu cele ale altor aforişti sârbi: cultul personalității, imoralitatea și ipocrizia clasei politice, cenzura și spălarea creierului prin intermediul mass-mediei, criza economică cu referiri specifice la situația românească.

Efim Tarlapan
Efim Tarlapan este un promotor al formei scurte, a realizat o antologie a autorilor români de aforisme – Antologia cronologicǎ a aforismului românesc (2005), care acoperă aforismul român de la origini (Dimitrie Cantemir 1673-1723) pânǎ ȋn ziua de azi.

Vasile Ponea
În domeniul aforistic a publicat: Cuvinte în tangaj (2004), Cuvinte în balans – Au fils de mots (ediţie bilingvă româno-franceză, 2005), Stări de vină – Mal de tort (ediţie bilingvă româno-franceză, 2008), Fără tăgadă (2010) şi Lespezi şi safire (2012).

Corneliu Vadim Tudor
Aforismul lui Corneliu Vadim Tudor este sarcastic și uneori polemic, având ca temǎ istoria, politica, societatea, mass-media și chiar religia.


Aforisme

„Voi muri strângând în pumn nişte zăpadă, neavând nimic mai curat ca ea; voi fi eu însumi un pumn de zăpadă în mâna viitorului” – Grigore Vieru
„Sunt punct dar in nimicnicia mea sunt totul Restul e numai imensitate” – Valeriu Butulescu
„Punctul vulnerabil al libertăţii: îndoiala. Dar există şi o supralibertate care o anihilează: extazul” – Gheorghe Grigurcu
„Nu toată cenuşa lăsată de focul tinereţii îngraşă ogorul înţelepciunii” – Nicolae Petrescu-Redi
„Ne străduim din răsputeri să lăsăm urme eterne pe zăpada vremii” – Vasile Ghica
„Infinitul este libertatea care nu poate avea nevoie de libertate neavând încotro să mai alerge” – Sorin Cerin
„Viaţa e un tren nesfârşit. Mulţi ȋl aşteaptǎ sǎ plece, puţini ȋnţeleg cǎ trebuie strǎbǎtut” –Tudor Vasiliu
„Fapta – neputinţa proiectului de a rămâne o idee; neputinţa materiei de a rămâne spirit” – Mircea Oprea
„Un cuvânt se prinde întotdeauna cu ventuzele ultimelor sale silabe de peretele de sticlă al sensului” – Marcel Muresanu
„Ochii noştri uitând literǎ cu literǎ alfabetul privirii” – Mihai Iosif Pauliuc
„Ne preocupă mai puțin valoarea conștiinței noastre decât conștiința valorii noastre” – Constantin Stoica
„Greşesc foarte mult pentru a da posibilitatea celorlalţi să înveţe din greşelile mele” – Victor Martin
„Aforistul: albină care culege de pe o mie de flori o picătură de miere” – Theodor Codreanu
„Suntem născuţi din aceeaşi ţărână, praf aruncat în ochii existenţei” – Ionuţ Caragea
„Încercând să intre în istorie, multe personaje se comportă ca în preistorie” – Goran Mrakic.
„Gândim mai mult decât putem face şi greşim mai mult decât putem crede” – Iosif  M. Cristian.
„Cel care aleargă să prindă o stea se poate împiedica de un pai” – Elis Rǎpeanu
„Durata copilăriei depinde de distanţa dintre întrebări şi răspunsuri” – Efim Tarlapan
„Nimeni nu poate cumpǎra o ţarǎ, deşi sînt atîţia dispuşi s-o vîndǎ!” – Corneliu Vadim Tudor
„Dacă întrebările devin răspunsuri – ai deprins limba tăcerii” –Vasile Ponea

(nr. 6, iunie 2013, anul III)