NOU. «Orizonturi culturale» publică primul volum: un spaţiu de dialog între Italia şi România
Din Prefaţă „… Prezenţa, semnificaţia şi imaginea culturii române în Italia constituie axele portante ale primelor două secţiuni ale volumului – Perspective şi Traiectorii – precedate de consideraţiile lui Claudio Magris, unul din cei mai importanţi scriitori contemporani şi expert în problematica central-europeană, despre legăturile sale cu universul cultural românesc. În dialogurile cu romanişti şi românişti de prestigiu – Lorenzo Renzi, Bruno Mazzoni, Alvaro Barbieri – sunt înfruntate teme de interes privind limba, literatura, folclorul, traducerile şi studiile de românistică, tradiţia catedrelor de română din universităţile italiene, activitatea Asociaţiei Italiene de Românistică (AIR). Un alt filon tematic îl reprezintă istoria şi istoriografia română contemporană, ca şi relaţiile diplomatice dintre România şi Italia în ultimii ani: acestea sunt dezbătute în dialogurile cu istorici ai Europei Orientale precum Bianca Valota Cavallotti, nepoata marelui istoric Nicolae Iorga, Francesco Guida şi Antonello Biagini. De o particulară relevanţă este apoi chestiunea formelor instituţionalizate ale culturii române în Italia, analizată în dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în perioada 2003-2007. Cultura română şi orizontul mitteleuropean stau în centrul dialogului cu traducătoarea de origine croată Ljiljana Avirović, profesor la Universitatea din Triest. A treia secţiune este dedicată Experienţelor de cunoaştere şi mediere. Jurnalistul şi scriitorul Giovanni Ruggeri (căruia îi mulţumim pentru generoasa contribuţie la revizia editorială a prezentului volum) ridică o serie de probleme mai puţin tratate, însă de mare actualitate, vizând necesitatea, inclusiv în plan intercultural, a unei promovări articulate a României ca destinaţie turistică în Italia. Arhitectul Giuseppe Cinà deschide o perspectivă asupra dezvoltării urbanistice a Bucureştiului zilelor noastre, iar scriitorul Emil Petru Raţiu, preşedinte al Asociaţiei culturale istro-române „Andrei Glavina” din Triest, oferă o impresionantă mărturie despre o pagină semnificativă şi nu îndeajuns cunoscută a culturii române din afara graniţelor ţării. În fine, poeta milaneză Claudia Azzola ilustrează felul în care literatura română contemporană, prin Ana Blandiana şi alţi autori, a intrat în revista internaţională de traducere poetică «Traduzionetradizione», pe care o conduce”. (Afrodita Carmen Cionchin). (nr. 10, octombrie 2012, anul II) |