Simona Neumann: „Cum să construim o Capitală Culturală Europeană”

„Ceea ce contează cu adevărat, ceea ce vă va evidenţia în cursa pentru titlul de Capitală Culturală a Europei este dimensiunea europeană a proiectelor culturale locale”, spunea domnul Ektor Tsatsoulis la seminarul Timişoara 2021 – Să construim o Capitală Culturală Europeană, 14-15 octombrie 2013, desfăşurat la iniţiativa Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. Împreună cu colaboratorii săi, această asociaţie sprijină si derulează la Timişoara proiecte culturale cu deschidere europeană. Revista noastră, parteneră a Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană şi susţinătoare a candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală a Europei în 2021, vă prezintă câteva dintre aspectele cele mai semnificative ilustrate la seminar, într-un dialog cu doamna Simona Neumann, director executiv al asociaţiei.

Doamnă Neumann, cum s-a născut Asociaţia pe care o conduceţi şi care este rolul acesteia în cursa oraşului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană?

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană s-a înființat în anul 2011, la inițiativa Primăriei Municipiului Timișoara și a societății civile și cu sprijinul a numeroase instituții publice. Peste 100 de reprezentanți ai instituțiilor culturale, instituțiilor publice, ai asociațiilor și organizațiilor implicate în proiecte pentru interesul comunității, ai mediului de afaceri, dar și persoanalități din diferite domenii au analizat oportunitatea programului european Capitale Culturale Europene pentru Timișoara și au hotărât împreună să pună bazele acestei organizații, al cărei rol este să pregătească dosarul de candidatură al orașului pentru a câștiga titlul în anul 2021, să coordoneze proiecte specifice în cadrul programului european, să coordoneze pregătirea Programului Cultural pentru anul 2021 și să monitorizeze activitățile care se derulează în scopul îndeplinirii acestui obiectiv. Asociația este un organism independent, apolitic, nepatrimonial și neguvernamental, căruia administrația locală i-a delegat sarcina de a gestiona candidatura orașului în toate aspectele pe care programul Capitale Culturale Europene le impune.

Aţi organizat de curând seminarul Timișoara 2021 – Să construim o Capitală Culturală Europeană,  unde a fost invitat domnul Ektor Tsatsoulis – manager cultural și expert, pentru a face cunoscute publicului cerinţele privind întocmirea dosarului pentru candidatură. Care sunt acţiunile pe care Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană urmează să le întreprindă în urma acestui seminar?

Pregătirea dosarului de candidatură pentru Municipiul Timișoara presupune un proces amplu în care, pe de o parte, este nevoie de expertiză în programul Capitale Culturale Europene, iar pe de altă parte, este nevoie de expertiza unor specialiști locali în domenii precum: arhitectură, planificare urbană, industrii creative, arte vizuale, muzică, artele spectacolului, literatură, istorie, științe politice, sociologie, psihologie etc. Anii 2014-1015 vor fi dedicați întocmirii acestui dosar, aceasta întrucât abia în ianuarie 2014 se preconizează a fi votată noua legislație ce guvernează programul Capitale Culturale Europene pentru perioada cuprinsă între anii 2020 și 2033 de către Parlamentul European. După aceasta va fi elaborat noul Ghid al orașelor candidate.
Pentru a anticipa acest calendar, Consiliul Director al Asociației a decis ca în toamna acestui an să contactăm și să invităm la Timișoara o serie de experți străini, care au făcut parte din echipele de pregătire și de implementare a unor Capitale Culturale Europene. În acest sens, a fost organizat seminarul de la mijlocul lunii octombrie, unde a participat un expert în programul european și la care am invitat toate părțile interesate din Timișoara. A fost prezentat modul în care un oraș își pregătește candidatura, rolurile pe care le are fiecare din părțile implicate în procesul candidaturii (Primăria, Asociația, instituțiile culturale, ONG-urile, partidele politice, mass media, comunitatea business) și, mai ales, care sunt momentele în care este nevoie ca toate aceste entități să se implice. A fost un eveniment foarte reușit, au participat în ambele zile peste 150 de persoane și am reușit să conturăm câteva direcții pe care vom elabora conceptul candidaturii. Am văzut totodată cine sunt cei interesați de această oportunitate a Timișoarei și cine sunt cei mai puțin interesați. Până la finalul anului încercăm să organizăm un al doilea eveniment, similar cu acesta, la care vor participa alți specialiști străini, din partea cărora vom beneficia de informații complementare celor transmise deja cu ocazia primului seminar. Între timp, am început să organizăm câteva grupuri de lucru, formate din specialiști din mediul universitar și reprezentanți ai societății civile și din mediul administrativ local, care vor contribui la schițarea conceptului candidaturii. Conform graficului nostru de activitate,  vom finaliza această etapă până la sfârșitul primăverii anului 2014.
În paralel cu activitățile de fundamentare a candidaturii, este necesar să le transmitem timișorenilor mesajul că avem în viitorul apropiat o oportunitate, dar și o provocare. Iar implicarea lor, a tuturor, este esențială pentru a câștiga. Este, dacă doriți, un test pentru a vedea dacă suntem în stare să lucrăm împreună. În acest sens, vom începe o campanie de informare și conștientizarea publicului pentru a clarifica ce înseamnă acest program, de ce este important pentru noi astfel încât, atunci când va sosi momentul, să colaborăm cu toții pentru a crește șansele de câștig ale orașului.

Ce criterii trebuie să îndeplinească un oraş pentru a fi eligibil şi care sunt motivele şi avantajele pentru care candidează la acest titlu?

Pregătirea unei Capitale Culturale Europene este o oportunitate pentru oraşul candidat de a se dezvolta în plan social, economic, educativ, turistic prin intermediul culturii, procesul contribuind la dezvoltarea urbană, a industriilor creative şi la promovarea imaginii oraşului atât în țară cât și pe plan internaţional. Statutul de Capitală Culturală Europeană generează sute de lucrări de construcţie şi restaurare, sute de evenimente culturale în anul în care orașul respectiv deține titlul, dar și după încheierea lui, servicii pentru toate acestea şi, implicit, noi locuri de muncă, intrarea oraşului în topul destinaţiilor turistice. Cu alte cuvinte, titlul conferă oraşului posibilitatea modernizării infrastructurii, a atragerii de noi investiţii, a dinamizării imaginii oraşului şi a întregii regiuni.
Pentru a obține toate aceste avantaje este important să înțelegem cum funcționează acest program european și ce avem de făcut. În primul rând este nevoie să stabilim la nivel de oraș ce anume ne dorim să fim în viitor, peste 15-20 de ani, ce vrem să lăsăm moștenire următoarelor generații. Bazându-ne pe istoria noastră, pe tradițiile și valorile locului, va trebui să ne construim viziunea și să o transpunem în acest dosar de candidatură, iar instrumentul prin care să implementăm propunerile noastre va fi cultura. În timp ce elaborăm această propunere, ce ne dorim în 2021 și după, este important să ținem cont că tot ceea ce spunem în scris trebuie să demonstreze că respectăm și că ne propunem să îndeplinim cerințele stabilite de Comisia Europeană pentru programul Capitale Culturale Europene. În linii mari, criteriile programului ne obligă să ne asumăm că și după anul 2021 ne vom îngriji să continuăm strategia de regenerare a orașului, deci nu vom abandona acest proiect multianual, că pentru aceasta există unanimitate în decizie la nivel politic și administrativ, că avem infrastructura necesară pentru a duce la bun sfârșit proiectele pe care le vom propune pentru anul cultural 2021, că există o viziune artistică, oportunități pentru artiștii și întreprinzătorii culturali locali, că vor fi îmbinate formele tradiționale de artă cu formele noi. De asemenea, va trebui să implicăm toate grupurile comunității, să evidențiem dimensiunea europeană a programului – adică să arătăm ce aduce Timișoara Europei, cum și cu ce ne așezăm noi pe harta europeană, și, evident, să demonstrăm că vom avea un buget, construit în mod realist, pentru a îndeplini tot ce ne propunem prin dosarul de candidatură. Toate aceste elemente se vor construi în timp, conform unui calendar în cadrul dosarului candidaturii.

Ce alte elemente, în afara celui cultural, sunt necesare pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană?

Componenta culturală în acest program european reprezintă instrumentul prin care un oraș își propune să rezolve anumite probleme, implementează o strategie elaborată în acord cu viziunea de dezvoltare și regenerare a orașului. Înainte de a construi programul cultural dedicat anului în care vom putea deține titlul de Capitală Culturală Europeană, este important să analizăm ce probleme avem și să decidem cum vrem să le rezolvăm. De exemplu, Timișoara ca oraș răscruce de drumuri în România, dar și în Europa, poate dezvolta politici de integrare astfel încât să poată fi re-construită în timp o identitate a locului, cu un puternic caracter european. Suntem un centru universitar mare și sunt domenii în care excelăm la nivel mondial, dar avem o problemă cu populația locală care emigrează în occident. Avem nevoie de direcții de dezvoltare care să determine aceste „creiere” pe care ni le iau țările dezvoltate să-și dorească și să fie motivate să rămână în Timișoara și chiar să atragem oameni de pretutindeni care să trăiască cu plăcere în acest oraș.
Încerc să subliniez faptul că, înainte de a construi o agendă de activități cultural inedite și de interes european, e nevoie să ne privim noi, ca oraș, într-o oglindă virtual și să observăm ce nu ne place, iar apoi să stabilim cum reușim împreună - administrația locală și județeană, mediul politic, cel universitar, mediul de afaceri, mediul cultural și alte organizații din oraș - să transformăm orașul astfel încât la o viitoare analiză să ne placă ceea ce vedem.

Cum se pregăteşte, ce trebuie să conţină şi cine întocmeşte dosarul de candidatură al oraşului nostru?

Având în vedere că suntem în competiție cu alte orașe nu vom dezvălui – așa cum nu o fac nici competitorii noștri – foarte multe detalii legate de substanța dosarului, decât după finalizarea anumitor etape. Și aș vrea să privim acest lucru în sensul bun, nicidecum în acela al lipsei de transparență. Dosarul va reflecta de ce ne dorim titlul, ce probleme dorim să rezolvăm prin intermediul acestui program, va arăta că suntem o parte importantă din Europa, de ce Europa trebuie să afle despre noi, și va conține propunerea de program cultural pentru anul 2021 și modul de gestionare al acestuia.

Care sunt instituţiile şi organizaţiile direct implicate în programul de susţinere a candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană?

Acest aspect a fost foarte bine evidențiat la seminarul din octombrie de către consultantul străin. În această etapă, de pregătire a candidaturii, un rol foarte important îl are administrația locală, ca principal susținător și garantor al candidaturii și al bugetului. Pentru că este un proiect al orașului, este firesc ca prima instituție care-l girează să fie administrația locală. În acest sens, este necesară asumarea unui buget multianual, care presupune elaborarea și pregătirea dosarului de candidatură.
Un alt organism important este Asociația, care reprezintă, dacă vreți, „instrumentul” municipalității de pregătire a candidaturii, așa cum acest rol este precizat în statutul său de constituire. Aceasta va coordona pregătirea dosarului și va solicita sprijinul din partea altor instituții sau grupuri de specialiști locali, naționali și din străinătate. De exemplu, acum colaborăm cu experți din universități care pot contribui la scrierea conceptului. Susținerea mediului de afaceri, prin finanțarea activităților Asociației, demonstrează și interesul acestora de a contribui la generarea de noi oportunități în viitor. În cea de-a doua etapă, după 2017, când va fi anunțat orașul câștigător, mediul cultural va dobândi un rol mai accentuat pentru a dezvolta proiectele culturale propuse pentru anul cultural 2021, unic, inedit și de impact la nivel european.

Cum funcţionează în alte ţări organizaţiile similare Asociaţiei pe care o conduceţi?

Fiecare oraș candidat de-a lungul istoriei a stabilit cea mai bună formă de organizare pentru sine. În cele mai multe orașe care sunt în prezent candidate sau care sunt ori au fost Capitale Culturale Europene au fost înființate organizații similare aceleia pe care o avem noi în Timișoara, adică asociații care să gestioneze procesul de elaborare a candidaturii, să coordoneze implementarea ei și să monitorizeze rezultatele. Mai sunt și orașe care au preferat ca în cadrul administrației locale să înființeze un departament dedicat acestui scop întrucât au avut personal calificat la dispoziție care s-a putut ocupa de acest proces. O asociație, însă, arată caracterul nepatrimonial, apolitic și non-profit și este o soluție care s-a dovedit a fi cea mai potrivită, chiar dacă la început e mai greu ca rolul ei să fie înțeles clar de către comunitate.
În ceea ce privește implementarea, în fiecare oraș sunt formate echipe care pe parcurs cresc în componență astfel încât să existe expertiză în management, marketing și comunicare, în domeniul cultural, artistic, financiar și juridico-legal. De exemplu, orașe de mărime mică sau mijlocie care se pregătesc de candidatură au echipe de 15-25 de persoane, urmând ca după ce sunt nominalizate să dezvolte echipe care pot ajunge la 100 de persoane. Pe lângă echipele de implementare, mai este necesar aportul experților care au lucrat pentru Capitale Culturale Europene și știu cum se pregătește un dosar unic de candidatură, știu să valorifice potențialul unui oraș, au experiență în elaborarea și implementarea programului cultural pentru anul în care este deținut titlul. Aceștia însă lucrează cu specialiști din orașul respectiv care cunosc istoria, instituțiile, mediul politic și universitar al orașelor respective.

Cum poate contribui întreaga comunitate a oraşului la susţinerea acestui program?

În primul rând, e important ca fiecare timișorean să înțeleagă că acest program înseamnă doar beneficii și avantaje. Iar dacă vrem să vedem și „dezavantaje”, în lista aceasta am putea spune că va trebui să muncim mai mult, să acceptăm să lucrăm planificat, pe baza unor strategii pe termen lung, să ne dorim să fim mai buni în tot ceea ce facem. În acest proces vom învăța să ne iubim orașul cu părțile lui bune și mai puțin bune, pentru că e casa noastră. Și poate vom învăța să lucrăm împreună, să comunicăm mai ușor unii cu alții. Oricum ar fi orașul astăzi, avem șansa să-l amenajăm, să-l promovăm, să-i dăm noi funcționalități prin pregătirile pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.
Le doresc timișorenilor să profite de orice ocazie de timp liber și divertisment de a accepta evenimente noi, provocări noi, de a găsi bucuria în a face lucruri împreună, fără să țină cont de diferențele pe care le văd la prima vedere. În istoria noastră am dovedit că suntem un exemplu unic de multi- și interculturalitate, că aici au trăit pașnic numeroase grupuri culturale, religii și confesiuni. În Timișoara există spiritul european, iar noi trebuie să ne mândrim, să promovăm și să vorbim despre acest lucru. Îi îndemn pe toți locuitorii acestui oraș să susțină candidatura, să-și dorească titlul, să vorbească despre asta ori de câte ori au ocazia, să intre în spiritul european și să accepte provocarea pentru ca în 2021 să exclamăm: „Noi suntem capitala culturală a Europei!”

Interviu realizat de Oana Grimacovschi
(nr. 11, noiembrie 2013, anul III)