Restituiri culturale. Andrei Pleşu şi rolul intelectualului „Intelectualul trebuie să fie întotdeauna în contratimp cu ceea ce se întâmplă în jur. Dacă lumea din jur este haotică, dezechilibrată, isterică, lipsită de criterii, el trebuie să facă efortul să aducă un coeficient de echilibru, de seninătate, de limpezime, care să atenueze puţin din efectele turbulente ale contextului. Dacă, dimpotrivă, contextul e adormit, inerţial, şi nu mai are reactivitatea necesară ca să fie un context cu adevărat viu, atunci intelectualul are rolul de a întreţine o anumită veghe, de a provoca, de a stimula reactivitatea. N-aş vorbi despre un rol definitiv al intelectualului, ci despre o anumită inteligentă adaptare a lui la împrejurări. Iar intelectualul român a practicat adaptarea inteligentă în multe împrejurări şi într-un fel care i-a determinat destinul de azi, după părerea mea. După 1989 s-au întâmplat două tipuri de reacţii: unii intelectuali au rămas acomodanţi cum erau şi înainte, prin inerţie, iar alţii, în mod compensatoriu, au devenit sângeroşi şi au devenit un fel de revoluţionari de profesie. Nu s-a găsit în general, decât în rare cazuri, o soluţie de echilibru”. Pentru a vizualiza pagina integrală a rubricii multimediale „Restituiri culturale”, clicaţi aici.
|