„Corriere della Sera”: Timişoara, smart city

Sub egida „Art & Tourism”, Italia propune prima manifestare internaţională care vizează turismul cultural în societatea actuală (www.artandtourism.it), printr-o nouă abordare care pune în dialog lumea turismului şi cea a culturii (administraţii publice, agenţii de turism şi tour operatori, instituţii şi operatori culturali). Cea dintâi ediţie s-a desfăşurat în intervalul 18-20 mai 2012 la Fortezza da Basso (Florenţa), incluzând şi a zecea ediţie a „Euromeeting”, conferinţa internaţională organizată de Regiunea Toscana şi dedicată politicilor regionale pentru un turism european sustenabil şi competitiv. În acest an, reuniunea a fost consacrată „Smart Cities”, acelor centre urbane în care dezvoltarea economică şi socială merge în pas cu respectarea mediului ambiant şi atenţia pentru calitatea vieţii. Oraşele protagoniste au fost Ghent şi Bruges (Belgia), Zagreb (Croaţia), Erfurt (Germania) şi Timişoara (România).

Cotidianul „Corriere della Sera” a semnalat evenimentul, printr-un articol semnat de Roberta Scorranese şi dedicat, în acest context, Timişoarei ca oraş „inteligent”, despre care se afirmă în deschidere: „Unele oraşe sunt ca femeile: uneori, pentru a le înţelege, trebuie să te întorci la ele. Aşa este şi Timişoara, care are puţin peste 300.000 de locuitori, un oraş mic, dar plin de viaţă din România. Când îl vizitezi pentru prima dată, te frapează prin cafenelele din centru şi pieţele frumoase. Apoi, la a doua vizită, îşi dai seama de clădirile de epocă, de transportul eficient, de cele 450 de hectare de verdeaţă. O idee singulară de sustenabilitate”, scrie semnatara articolului.
Timişoara este astăzi un „smart city”, un oraş inteligent în care nivelul de viaţă se traduce printr-o bună reţea de transport, o reţea extinsă de Internet, spaţii verzi. O arată clasamentul „European Smart Cities” citat de „Corriere della Sera”, în care Timişoara se află pe locul 55, alături de oraşe precum Salzburg (locul 10), Ghent (locul 18), Maastricht (locul 18), Bruges (locul 20) sau Ancona (locul 51). Se află totodată pe lista oraşelor de avangardă de la „Euromeeting”, conferinţa organizată de regiunea Toscana la Fortezza da Basso, în cursul manifestării „Art & Tourism”.
Dintr-un oraş marcat de amintirea tristă a evenimentelor din 1989, Timişoara s-a transformat într-un oraş-model al prezentului. Cosmopolit, cu o infrastructură bogată (fiind unul dintre principalele noduri feroviare din ţară), în ciuda crizei este încă un centru de interes pentru întreprinzători, în special pentru italieni. „Aproape de Ungaria, a absorbit întotdeauna spiritul european. Transport eficient, reţea de servicii. Are un aeroport care deserveşte o mare parte a regiunii. Este plin de viaţă şi întreprinzător. Nu trebuie să uităm că la Timişoara, în 1989, a izbucnit revolta împotriva lui Ceauşescu”, comentează Georgiana Baciu, corespondent PROTV în Italia, citată de publicaţia italiană.
Articolul din „Corriere della Sera” subliniază apoi că mai sunt şi multe probleme de înfruntat. De exemplu, România se află pe locul 50 în clasamentul privind libertatea presei (în vreme ce Italia este pe locul 40), iar deficitul conturilor publice este îngrijorător. Cu toate acestea, lăsând la o parte datele economice, oraşe ca Timişoara surprind. „Internetul a fost o resursă foarte importantă pentru creşterea şi dezvoltarea socio-culturală”, afirmă Adrian Cioflâncă – membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitățiii – citat de „Corriere della Sera”, care postează pe blogul său documente confidenţiale, unele datând din trecutul pre-ceauşist. „Tocmai de la bloggeri a pornit o campanie împotriva mass-mediei tradiţionale, acuzate de servilism – scrie ziarul italian. Noul guvern de centru-stânga promite reforme, dar tinerii dau semne de nerăbdare: vor mai mult. Tinerii sunt cei care captează atenţia în această parte a lumii româneşti: în cafenele, teatre, trenuri. Timişoara a fost primul oraş european care a avut iluminat stradal electric. Pe scurt, o predispoziţie smart scrisă în destinul ei”, concluzionează articolul citat.

„Corriere fiorentino” aprofundează la rândul său tematica de mare actualitate a manifestării internaţionale „Art & Tourism”, pornind de la constatarea că turismul din zilele noastre s-a schimbat şi trebuie să se schimbe şi ideea pe care o avem despre acesta. „Art & Tourism s-a născut din dorinţa de a regândi împreună politicile privind turismul şi cultura în epoca globalizării”, a subliniat consilierul regional pentru cultură şi turism, Cristina Scaletti. „Această manifestare trebuie să ne facă să reflectăm asupra importanţei turismului pentru economie. Este necesar să se înceteze a-l mai considera un sector economic de seria b şi trebuie să i se aloce fonduri pe cât posibil echitabile”, a afirmat Giacomo Billi, consilierul pentru dezvoltare, planificare şi turism din Florenţa.
Turismul cultural nu înseamnă doar muzee, ci şi cultura de masă, pop culture. Din acest motiv, „Art & Tourism” a planificat o serie de evenimente dedicate tuturor tipurilor de cultură populară contemporană, de la muzică la film şi teatru. S-au schimbat totodată şi modurile de a călători şi cerinţele turiştilor. Un cuvânt-cheie este lenteţea, aşa-numitul slow trip – un tip de turism liniştit, care să-i permită cu adevărat turistului să vadă locurile vizitate, străbătându-le pe cât posibil pe jos.

A doua ediţie a târgului Art & Tourism va avea loc între 12-14 aprilie 2013, în acelaşi cadru expoziţional oferit de Fortezza da Basso, Florenţa.


Conceptul Smart City

Pe fundalul schimbărilor economice şi tehnologice cauzate de procesul de globalizare şi integrare, oraşele Europei se confruntă cu provocarea de a combina competitivitatea cu susţinerea dezvoltării urbane. Evident, această provocare are un impact asupra unor aspecte ce ţin de calitatea vieţii urbane, ca de exemplu: locuinţele, economia, cultura, condiţiile sociale şi de mediu. Proiectul „European Smart Cities” nu vizează metropolele europene, ci oraşele medii şi perspectivele lor de dezvoltare. Deşi majoritatea vastă a populaţiei urbane locuieşte în aceste oraşe, accentul principal al studiilor urbane tinde să fie pus pe metropolele „globale”. Ca urmare, provocările oraşelor medii, destul de diferite faţă de cele ale metropolelor, sunt insuficient explorate. Oraşele medii, care trebuie să ţină pasul în competiţie cu metropolele pe niveluri corespondente, se arată a fi mai puţin dotate în ceea ce priveşte masa critică, resurse şi capacitate de organizare.

Un clasament Smart City
Pentru a impune o dezvoltare endogenă şi a obţine o poziţie bună, aceste oraşe trebuie să-şi identifice punctele tari şi, de asemenea, şansele de a se poziţiona într-un clasament alături de oraşe de acelaşi nivel. Totodată, trebuie să-şi asigure şi să-şi pună în valoare avantajele pe care le au în anumite domenii cheie. Clasamentul oraşelor este un proces iniţiator pentru identificarea acestor resurse. Deşi clasamentele sunt foarte răspândite în zilele noastre, metodele şi abordările folosite sunt foarte diferite. De cele mai multe ori, aceste clasamente ţintesc foarte specific anumite interese. De asemenea, administraţiile locale pun foarte rar în discuţie rezultatele clasamentelor dacă oraşul nu obţine un loc bun în clasament. Datorită diverselor interese din spatele clasamentelor şi multiplelor abordări metodologice folosite, este normal ca un oraş să fie clasificat pe locuri diferite în mai multe clasamente. Mai mult, oraşele medii nici măcar nu sunt luate în considerare dacă nu sunt recunoscute la nivel global, aceasta recunoaştere fiind socotită o premiză pentru un loc bun în clasamente.

Topul celor 70 de oraşe europene

Pentru alcătuirea acestui clasament este necesară alegerea unui model de oraş. În conformitate cu scopul acestui proiect şi cu situaţia actuală, un oraş model ar trebui să îndeplinească două criterii: să fie oraş mediu şi să fie prezent în diverse baze de date accesibile şi relevante. Cea mai cuprinzătoare listă de oraşe europene se găseşte în cadrul proiectului Epson 1.1.1. Acest proiect cuprinde aproape 1.600 de oraşe din spaţiul Epson (EU27+NO+CH) cu date despre populaţie şi, de asemenea, date funcţionale.
Din acest considerent, au fost elaborate trei criterii majore de selecţie între aceste 1.600 de oraşe:

  1. Populaţia urbană între 100.000 si 500.000 de locuitori (criteriul de oraş mediu)
  2. Prezenţa a cel puţin o universitate (pentru a exclude oraşele cu un nivel scăzut de cultură)
  3. Zona adiacentă cu mai puţin de 1.500 de locuitori (pentru a exclude oraşele dominate de metropole)

De asemenea, prezenţa unui oraş în baza de date Urban Audit – o largă bază de date europeană – este decisivă pentru acest clasament şi pentru accesibilitatea datelor. Ca urmare, au fost selecţionate 94 de oraşe, iar după procesul ulterior de elaborare şi adaptare a criteriilor amintite, proces aplicat acestor oraşe, au rămas 70 de oraşe model.

Acesta este clasamentul final:

               
  Stadt Eco Peo Gov Mob Env Liv Total
LU Luxembourg 1 2 13 6 25 6 1
DK Aarhus 4 1 6 9 20 12 2
FI Turku 16 8 2 21 11 9 3
DK Aalborg 17 4 4 11 26 11 4
DK Odense 15 3 5 5 50 17 5
FI Tampere 29 7 1 27 12 8 6
FI Oulu 25 6 3 28 14 19 7
NL Eindhoven 6 13 18 2 39 18 8
AT Linz 5 25 11 14 28 7 9
AT Salzburg 27 30 8 15 29 1 10
FR Montpellier 30 23 33 24 1 16 11
AT Innsbruck 28 35 9 8 40 3 12
AT Graz 18 32 12 17 31 5 13
NL Nijmegen 24 14 14 3 51 24 14
NL Groningen 14 9 15 20 37 13 15
BE Gent 19 16 31 7 48 4 16
SI Ljubljana 8 11 43 31 3 29 17
NL Maastricht 26 18 17 1 43 14 18
SE Joenkoeping 36 10 7 34 22 26 19
BE Brugge 23 20 29 18 44 2 20
NL Enschede 31 17 16 4 35 23 21
DE Goettingen 11 34 20 12 15 31 22
SE Umeaa 39 5 10 36 46 10 23
DE Regensburg 9 40 27 19 38 22 24
FR Dijon 38 29 22 26 9 25 25
FR Nancy 41 31 23 25 10 20 26
DE Trier 21 44 19 10 18 33 27
FR Clermont-Ferrand 33 33 26 29 7 27 28
FR Poitiers 48 37 28 33 8 15 29
SI Maribor 49 21 37 40 2 32 30
IE Cork 2 26 25 45 66 21 31
DE Erfurt 32 47 21 13 21 45 32
DE Magdeburg 47 50 35 22 17 39 33
DE Kiel 45 45 48 16 23 38 34
HR Zagreb 34 24 32 39 36 42 35
UK Cardiff 13 39 44 38 60 30 36
UK Leicester 3 42 49 32 64 40 37
UK Portsmouth 7 38 47 35 63 43 38
UK Aberdeen 10 28 42 42 67 35 39
EE Tartu 40 15 30 47 49 60 40
ES Pamplona 22 48 39 51 32 41 41
CZ Plzen 43 49 61 30 54 28 42
ES Valladolid 44 53 34 54 24 46 43
CZ Usti Nad Labem 54 51 55 23 55 36 44
IT Trento 20 57 24 65 30 48 45
PT Coimbra 52 63 54 49 16 37 46
SK Nitra 62 46 51 52 19 44 47
PL Rzeszow 69 19 53 41 56 50 48
IT Trieste 12 61 40 67 45 57 49
ES Oviedo 37 55 38 44 68 34 50
IT Ancona 35 59 36 68 34 49 51
IT Perugia 42 54 41 66 42 51 52
PL Bialystok 67 22 59 56 47 55 53
SK Kosice 66 43 50 48 53 52 54
RO Timisoara 50 64 64 62 4 59 55
SK Banska Bystrica 70 41 52 53 58 47 56
PL Bydgoszcz 68 27 57 46 52 61 57
GR Patrai 59 58 46 60 5 67 58
LT Kaunas 55 36 66 55 27 65 59
GR Larisa 61 60 45 63 6 66 60
HU Gyor 46 68 62 37 41 63 61
PL Szczecin 65 52 58 43 59 56 62
RO Sibiu 57 65 60 64 13 62 63
PL Kielce 63 56 56 57 62 54 64
HU Pecs 56 62 65 58 65 53 65
LV Liepaja 60 12 63 61 61 70 66
HU Miskolc 58 67 67 50 70 58 67
RO Craiova 64 66 68 70 33 64 68
BG Pleven 51 70 69 69 57 69 69
BG Ruse 53 69 70 59 69 68 70

Legenda tabelului:
Eco: calitatea economiei
Peo: calitatea locuitorilor
Gov: calitatea administraţiei locale
Mob: mobilitate
Env: calitatea mediului
Liv: nivelul de trai

În clasamentul final oraşele scandinave şi cele din Benelux şi Austria au obţinut poziţiile de vârf. De asemenea, Montpellier si Ljubljana au acumulat puncte ce le plasează în top. Oraşele clasate pe locurile finale sunt în principal oraşe din ţările noi membre ale UE.
În ansamblul general de caracteristici, este recunoscută aceeaşi clasare. Totuşi, apar şi câteva diferenţe. Cele mai bune locuri pe baza criteriului de economie de calitate sunt ocupate de Luxembourg, oraşele britanice, irlandeze şi daneze, alături de oraşele: Eindhoven, Regensburg, Ljubljana şi Linz. După criteriul „calitatea oamenilor”, clasamentul este condus de oraşele scandinave şi de cele daneze şi Luxembourg. Din nou, oraşele scandinave şi austriece ocupă un loc bun în clasament după criteriul „administraţie locală de calitate”. Criteriul de mobilitate aşează oraşe din Benelux şi Danemarca în top. Criteriul mediului aduce diferenţe în clasamentul general. Oraşe franţuzeşti, slovene si greceşti, alături de Timişoara acumulează locuri de vârf conform acestui criteriu. Al şaselea criteriu, cel al calităţii nivelului de trai, plasează în frunte oraşe austriece, belgiene, două oraşe finlandeze şi, de asemenea, Luxembourg şi Umea.

Acest studiu a fost elaborat de Centrul de Studii Regionale, Universitatea Tehnică din Viena, în colaborare cu Departamentul de Geografie al Universităţii din Ljubljana şi Institutul de Cercetare OTB pentru studii privind locuințele, studii urbane și de mobilitate, Universitatea Tehnică din Delft, Olanda.

Afrodita Cionchin & Oana Grimacovschi
(nr. 7, iulie 2012, anul II)