Andrea Camilleri la a XXI-a Seară Italiană de la Humanitas

Au trecut demult sărbătorile de iarnă, am reuşit să supravieţuim şi sesiunii de examene, ne-am relaxat într-o mult prea scurtă vacanţă, acum ne-am întors la treabă şi la întâlnirile lunare ale Serilor Italiene de la librăria Humanitas-Kretzulescu. Prima seară din 2015, cea din 17 februarie,  a pornit din Sicilia şi mai exact de la volumul Hoţul de merinde al unuia dintre cei mai buni scriitori italieni de romane poliţiste, Andrea Camilleri. Chiar dacă de obicei evenimentele organizate de echipa Serilor Italiene au ca punct de plecare un volum apărut la Editura Humanitas, fie în colecţia Biblioteca Italiană fie în alta, pentru întâlnirea de marţi am ales un scriitor care este publicat de editura Nemira, în colecţia Suspans, în care pe lângă Andrea Calogero Camilleri (cu faimoasa serie a comisarului Montalbano) apar şi alte nume mari ale genului poliţist. Tema dezbaterii a fost ,,Romanul poliţist azi’’ şi cei trei invitaţi,George Arion (cunoscut autor de romane thriller&mistery, publicist, critic literar, preşedinte al Romanian Crime Writers Club), Stelian Ţurlea (scriitor, jurnalist şi realizator TV) şi Alexandra Florescu (PR Nemira, jurnalist şi traducător din limba engleză) ne-au vorbit despre romanul poliţist de la începuturile sale până în ziua de azi. Totul într-o atmosferă relaxantă, prietenoasă şi amuzantă, care ne-a făcut să uităm de frigul de afară timp de aproape două ore.

Cum foarte bine a punctat George Arion, ,,cea mai mare nemernicie este să povesteşti o carte poliţistă’’, astfel că nici unul dintre invitaţi nu a făcut asta, ci a folosit romanul Hoţul de merinde ca pretext pentru a vorbi despre acest tip de literatură care „poate include toate celelalte genuri”.

Stelian Ţurlea şi-a început discursul cu cuvinte de laudă pentru proiectul Serilor Italiene, pentru scopul şi întreaga activitate a acestora. A povestit apoi, foarte sincer, experienţa personală cu romanele lui Camilleri apărute în Romania, cinci la număr, pe care le-a citit ,,dintr-o suflare’’, aşa cum sugerează că ar trebui citite pentru a te bucura din plin de bogăţia şi diversitatea informaţiilor din aceste ,,cărţi de consum, dar de calitate’’, care redau foarte bine atmosfera din Sicilia, cu toate elementele specifice: Mafia, căldura, oamenii încăpăţânaţi, mâncarea.

După Stelian Ţurlea a vorbit Alexandra Florescu, reprezentantul editurii Nemira, care a explicat succesul romanului poliţist de la apariţia sa până în ziua de azi şi anume că în acest gen de literatură cititorul este implicat direct, devine una şi aceeaşi persoană cu detectivul, cei doi ştiu şi descoperă împreună aceleaşi lucruri. Tot ea a precizat că cei mai buni scriitori ai genului, cei care se impun publicului, sunt aceia care reuşesc să realizeze o frescă a societăţii şi a timpului în care se defăşoară acţiunea fiecărui roman.

George Arion, scriitorul care „a impus romanul poliţist în România”, prin urmare şi cel mai bun cunoscător al acestuia, ne-a făcut o scurtă istorie a genului. Pornind de la discursul său s-a iscat o controversă prietenească despre traducerea limbajului specific al lui Camilleri: o limbă proprie, inventată, un amestec de dialect sicilian şi italiană standard, cu ajutorul căreia scriitorul reuşeşte să redea realitatea locală dar şi sentimente general umane. Această polemică a trezit interesul publicului declanşând o discuţie colectivă, cu privire la limbajul lui Camilleri dar şi, în general, la romanul poliţist italian, românesc şi mondial, îmbogăţită de numeroasele întrebări şi comentarii din partea publicului, alcătuit din studenţi, profesori, cititori care au ales să petreacă seara alături de noi.

Diana Constantin

(nr. 3,martie 2015, anul V)