Banii: call for papers revista Krypton nr. 4/2014

Banii, ca mijloc şi putinţă universală exterioară – neprovenită de la om ca om şi nici de la societatea umană ca societate – de a face din reprezentare realitate şi din realitate o simplă reprezentare, transformă în aceeaşi măsură forţele esenţiale umane şi naturale, reale în simple reprezentări abstracte, şi, de aceea, în imperfecţiuni, în himere chinuitoare, după cum, pe de altă parte, transformă imperfecţiunile şi himerele autentice, forţele esenţiale cu adevărat neputincioase, existente numai în imaginaţia individului, în forţe esenţiale reale şi în putinţe reale. Prin urmare, chiar numai în virtutea acestei determinări, ei sunt inversarea generală a individualităţilor, pe care le transformă în contrarul lor şi cărora le atribuie însuşiri contrare însuşirilor lor reale.

[Karl Marx, Manuscrise economico-filozofice din 1844, Editura Politică, Bucureşti, 1987, p. 122]

În perspectiva interdisciplinară caracteristică revistei, al patrulea număr al revistei „Krypton” îşi propune, aşadar, să analizeze relaţia dintre bani, putere şi reprezentare socială.
Articolele, redactate în una din limbile prevăzute de „Krypton” (franceză, engleză, italiană, portugheză, română, spaniolă), se vor expedia până la data de 10 iulie 2014 la următoarea adresă de poştă electronică: krypton@uniroma3.it
Articolele vor fi supuse unui proces peer-review din partea a doi referenţi anonimi, iar rezultatul evaluării va fi comunicat în termen de 6 săptămâni de la primirea articolului.
Contribuţiile – care nu vor putea depăşi 35.000 de caractere cu spaţii incluse – vor trebui să respecte normele redacţionale ale revistei.

Revista este consultabilă la următorul link: http://ojs.romatrepress.uniroma3.it/index.php/krypton

Redăm în continuare textul inclus în call for papers.

Banii convertesc loialitatea în perfidie, viciul în virtute, ticăloşia în eroism şi, tocmai pentru că au această putere de a transforma imaginea în realitate şi realitatea în simplă reprezentare, sunt urzeala desăvârşită pe care se clădeşte rânduiala ficţiunilor.
A cumpăra, a vinde, a fura, a înşela, a moşteni, a împrumuta, a dona, a specula, a corupe şi a trăda. Puterea banului este în fond nelimitată şi sfârşeşte prin a se suprapune puterii aceluia care îl posedă, determinând inevitabil şi personificarea banului însuşi. A avea bani sau a nu-i avea echivalează cu a avea putere sau a fi lipsit de aceasta. Astfel, puterea de cumpărare este cea care condiţionează orice reprezentare, la nivel social sau individual.

Pe de altă parte, banul, ca bază a economiei monetare, este unul din pilaştrii dezvoltării instituţionale a Occidentului european. Guvernul justiţiei, în articularea sa între forul interior şi forul exterior, sistemele politice tot mai secularizate şi piaţa au constituit pentru Europa un sistem coerent în cadrul căruia şi-au aflat sorgintea drepturile umane, libertăţile constituţionale, capitalismul industrial, puncte cardinale ale unui sistem european care a predominat vreme de secole asupra altor sisteme politico-economice şi juridice, şi care chiar şi la momentul actual se consideră a fi legitimat să exporte şi/sau să impună. Valoarea şi semnificaţiile culturale şi chiar religioase pe care fiecare societate le atribuie banului, profitului, împrumutului cu dobândă şi bogăţiei, ca şi lipsei de bani şi lipsei mijloacelor de subzistenţă, sunt de altfel unice – după cum antropologia economică, de la studiile lui Karl Polanyi încoace, a demonstrat cu prisosinţă. Capitalismul mercantil – caracterizat de o subevaluare a unor factori precum relaţiile sociale, reciprocitatea, gratificaţia şi mecanismele de compensare – este produsul unei culturi specifice şi al unei anumite faze istorice şi nu un fapt căruia i se poate atribui o valoare absolută.