România la cea de-a XIV-a Expoziţie Internaţională de Arhitectură, la Biennale di Venezia

În cadrul noului parteneriat încheiat de revista noastră cu Institutul Cultural Român din Bucureşti, semnalăm participarea României la cea de-a XIV-a Expoziţie Internaţională de Arhitectură – la Biennale di Venezia, deschisă până în 23 noiembrie 2014, cu două proiecte expoziţionale: Site Under Construction, la pavilionul României din Giardini della Biennale, şi Exploring Identity_the Nomad Archives, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2215-30121).


Comisar: Monica Morariu
Vicecomisari: Alexandru Damian, Bogdan Tofan


Site Under Construction

Autori: Mihai Sima, Andreea Iancu, Raluca Sabău, Stejara Timiş, Anca Trestian
Curator: Mihai Sima
Colaboratori: regizorul independent Paula Oneţ & echipa; fotografii: Ioana Cîrlig şi Marian Raica (Post-industrial Stories); reprezentanţi ai proiectului Oraşul Memorabil (Memorable City)
Parteneri: Arhiva Naţională de Filme, Televiziunea Română
Locaţie: Pavilionul României din Giardini di Castello Veneţia

Însușirea modernismului, în contextul est european, a fost divergentă și corelată evenimentelor socio-politice tumultoase și contradictorii. Spațiul urban a suferit destructurări succesive provocate de inserțiile industriale masive, cu consecințe directe la nivel urban-demografic.
În acest context, Pavilionul României din acest an aduce în centrul discuției arhitectura industrială ca generator al modernității. Propune crearea unui traseu inițiatic pornind de la industrializarea interbelică și socialistă şi ajungând la vidurile urbane post-industriale. Gloria și vidul, trecutul și prezentul sunt puse în oglindă și propuse contemplării, conștientizării și reaproprierii. Odată cu dezafectarea industriei, resturile rămase au devenit ruine moderne urbane, eliberate de conținut, lipsite de utilitate, care au lăsat în urma lor un peisaj periferic tulburător și dezolant.
Întregul spațiu al pavilionului reflectă mega-spațiul orașului contemporan, acesta fiind un black box imperceptibil, fără contur. În trama orașului sunt conținute trei insule urbane, animate prin proiecții video secvențial-cinematografice din trecutul industrial. Aceste insule, care amintesc de zonele tarkovskiene, condensează în interiorul lor un univers atipic. În interiorul insulelor, pătrundem într-un alt tip de spațiu, în vidul prezentului post-industrial. Prezentul este personificat printr-un turn al luminii, o imagine analogic-industrială cu trimitere la silueta turnurilor de răcire, lansate spre infinit. Turnurile sunt spații ale visării, ale experienței personale, pure, fără condiționări sau stimuli exteriori. Spațiul expozițional creat este flexibil, având o dublă semnificație interioară compozițională, un mixaj antagonic și senzorial creat prin rapoartele de opoziție dintre întuneric si lumina, zgomot și liniște.


Exploring Identity_the Nomad Archives

Participanţi: Emil Ivănescu, Laura Iosub, Olivia Zahalca, Carmen Tănase, Loredana Mihali, Marius Danciu
Curator: Emil Ivănescu
Asistenţi curatori: Laura Iosub, Carmen Tanase, Marius Danciu
Colaboratori: Elvira Pietrobon (arhitect), Eliza Culea (arhitect), Vlad Mitea (arhitect), Alexandra Lăzărescu (arhitect), Ema Bogoi (arhitect), leana Săvescu (arhitect)
Locaţie: Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Cannaregio 2214 -30121 Veneţia

Arhiva nomadă este o metaforă a arhitectului nomad şi global care activează oriunde în lume, dar care poartă cu sine arhive de arhitectură subiective ce îmbină istoria cu prezentul, sentimentele moderne cu melancolia tradiționalistă. Între un discurs oficial şi unul involuntar despre identitate, arhitectul încearcă să prezinte toate aceste procese de identitate. Modernitatea ca identitate exprimă începuturile unei culturi sincronice cu propriul timp. Între tradiţionalism şi avangardă, orient şi occident, modernismul român este, înainte de toate, un experiment identitar, un fenomen epidermic. Cercetarea propune două argumente interconectate: unul despre pavilioanele naţionale ca procese oficiale de identitate, şi un al doilea despre trans-arhitecturile ca metodă de suspendare şi depăşire a identităţii. Sursa de cercetare este Arhiva Română a Presei de Arhitectură, din 1906 până în zilele noastre. Instalaţiile sunt dedicate lui Nicolae Iorga, umanistul tradiţionalist căruia i se datorează pavilionul României din Giardini, şi lui Tristan Tzara, fondatorul mişcării de avangardă dadaiste, care definesc cultura din diasporă. Atât tradiţiile, cât şi avangarda creează o panoramă completă a modernismului românesc, pe întreg parcursul secolului al XX-lea. Pentru a ilustra mai bine povestea, invităm vizitatorii să se supună experimentului de neuroarhitectură în interiorul pavilionului: cât de tradiţionalist şi cât de modernist este creierul dumneavoastră – un performance atât ironic, cât şi ştiinţific.


Organizatori:
Ministerul Culturii
Ministerul Afacerilor Externe
Institutul Cultural Român
Uniunea Arhitecţilor din România
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Finanţatori:
Ministerul Culturii
Institutul Cultural Român

(nr. 7-8, iulie-august 2014, anul IV)